luni, 9 noiembrie 2009

Cronica unei senilitati premature

Salutare dragi romani, incepand cu inceputul vreau sa va spun ca daca vreti sa cititi ceva interesant, ceva care sa va faca ziua mai placuta, ceva care sa va ridice in slavi, ati nimerit gresit, am creat acest blog pentru a-mi descarca frustrarile, pentru a readuce aminte lumii cat de incuiata si dezbinata este si pentru a intelege de ce...
Voi astepta sa imi spuneti voi de ce rabdati, va lasati calcati in picioare, va lasati infometati, va dati sufletul pentru scursurile societatii, si cand spun "scursuri" nu ma refer la hotii de buzunare, aurolacii, drogatii comunitatii ci la sefii de stat, la guvern, fisc, banci, baronii zilelor noastre. Cum de indurati atata, paninea de la gura v-a fost luata, energia si pamanturile vandute strainilor, fabricile si uzinele care odata au fost mandria tarii au fost duse la fier vechi, constitutia nu incalcata ci calcata in picioare, dreptul la asistenta medicala incet dispare, dari care insumate depasesc cu 200% salariul minim pe economie si voi ce faceti? Indurati...
Rusine sa va fie, va condamnati copii dinainte ca ei sa se nasca, va lasati batjocoriti in timp ce sustineti ca aveti orgoliu, sa va spun un secret, nu mai aveti nimic, nimic nu mai este al vostru, nu a mai ramas nici mandria, ego-ul, patriotismul care insemna totul pentru oameni. Cu ochii in pamant ramaneti sclavi.
22 de milioane de locuitori nu au puterea sa spuna nimic, nu au puterea sa ia decizii, sa isi spuna oful, asteapta ca niste copii cu acadeaua in mana sa vina o minune sa ii scoata din rahatul in care au intrat singuri. Nu vedeti ca nici dreptul sa va vaitati nu il mai aveti, asteptati sa treaca totul si ce e si mai rau este ca nici sa muriti nu mai aveti bani.

Si cum bine a spus Chello in melodia "Cronica unei senilitati premature"

cheloo - cronica unei senilitati premature
Asculta mai multe audio Muzica
Prea bolnav sa munceasca, prea fricos sa fure, prea mandru sa ceara, multumit sa-ndure.

Reveniti o data la realitate, nu mai stati cu coada intre picioare, pana cand, pana unde, chiar nu a mai ramas nici un pic de mandrie, nimeni nu isi mai doreste binele, v-au indoctrinat in asa hal incat nu mai sunteti in stare nici sa ganditi, nici sa mai aveti sentimente, ganditi-va la copii vostri daca nu la voi, ganditi-va la viitorul lor nu la al vostru, de mic stiu ca niciodata nu e prea tarziu, si nimic nu vine de la sine. Chiar suntem o adunatura de prosti, oare chiar nimic nu mai conteaza.

Ganditi si voi logic, cum poate fi criza cand darile la stat cresc, cum poate Romania sa fie o tara saraca cu atatea resurse, unde vor sa ajungem.

Nu vreau sa va schimb eu, vreau sa va schimbati singuri, va las sa cugetati.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu